Dira & Chelu spre Capatul lumii

Choquequirao

Inca putin

Ne trezim eroic la 8, dar iar o lalaim prin camping vorbind cu lumea pana spre 10. Oricum e zi de relaxare: avem doar de mers pana la ruine, si explorat un pic pe acolo. Drumul e mult mai usor ca pana acum, cu suisuri si coborasuri hotarate, dar scurte, si cu privelistea ruinelor in fata ca factor motivant.

Ruine in forma de sobolan

Dupa o ora si jumatate ajungem in camping unde intalnim un spaniol cu o palarie haioasa si un ukulele, si un grup mare de peruani cu un cort gigantic. Aparent toti 5, plus 3 magari, insotesc un cuplu de gringos. Cortul gigantic e bucataria, inauntru aveau masute, scaune, vesela, un cuptoras, o gramada de haleu plus corturile mici de dormit. Lux, bibicule. Ne uitam cu mirare la ei cum pleaca si ne apucam sa montam singurei cortul carat cu magarul proprietate personala.

5 oameni si 3 magari pentru 2 turisti. Adventure turism my ass

Ruinele

Dupa o dimineata asa extenuanta, lenevim putin si plecam in sfarsit spre ruine pe la 2. Se dovedesc cam enigmatice pentru noi si nu gasim pe nimeni sa ne explice care-i faza, asa ca ne plimbam ca mormolocii printre casele mai mari si mai mici fara sa intelegem mare lucru. Ne intrebam la ce le trebuiau case asa inalte, ca am auzit ca erau micuti, gasim niste pietre cu gauri in mijloc de care probabil agatau chestii si, indemnati de sfaturile americanilor de ieri, ne hotaram sa coboram la partea numita Llamas del sol (lamele soarelui). Aparent in zona asta sunt niste terase abrupte pe care sunt lame, si le poti vedea de la un mirador.

Ortografii foarte alternative intre quechua, spaniola si quechua scrisa in spaniola

Ruine

Dupa 400m de coborare abrupta am ajuns la terase dar lame ioc. Ne uitam prin jur, nici urma de teren drept pe care sa rumege minunatele camile. Tot ce am gasit au fost lame desenate din pietre albe pe terasele pe care pe vremuri se cultivau chestii. ARGH!!!. Privelistea intr-adevar superba, dar am cam bombanit ca avem de urcat aproape o ora doar ca sa vedem niste desene din pietre.

Llamas del sol, adica lamele soarelui (animalele, nu accesoriile emo)

Inapoi sus, continuam explorarea cu partea religioasa a ruinelor: un cerc mare parca taiat din varful dealului, tocmai bun de aterizat elicoptere. Mai jos, dam peste doua casute numite "cele doua temple gemene". Continuam apoi catre alte ruine, cica partea administrativa, care au noroc sa fie in drum spre camping. Sunt mult mai simpatice decat cele de sus. Au vedere pe partea cealalta a vaii, spre drumul pe care am venit si putem sa vedem si campingul cu cortuletul nostru mic mic si portocaliu. Dupa ruine, drumul spre camping trece print-o zona cu vegetatie luxurianta, cu multe tipuri de flori si nenumarati ficusi crescuti, uimitor, fara ghiveci.

De fapt casa e mai jos, unde locatia e si mai buna

Sunt mai simpatice decat cele de sus

Willy E Coyote´s lair. Prim plan: ACME detonator. Plan indepartat: Roaba

Plecarea spre Machu Picchu

A doua zi ne trezim foarte devreme, la 6:30, ambalam tot si iar stam la vrajeala cu niste oameni. De data asta, un cuplu de americani de cam 40 de ani, care sunt fara ghid, dar au vrut un magar sa le care rucsacii. Din pacate, magarul nu merge singur, trebuie un sofer de magar. Din cauza soferului de magar au trebuit sa mai ia un cort si mancare si, pentru ca deja era prea multa greutate, inca un magar. Concluzia este ca un magar nu vine niciodata singur.

Plecam devreme cu gandul sa ajungem macar pana la Rio Blanco

Urcam din nou catre ruine sa exploram partea de sus si sa continuam excursia catre Machu Picchu. Partea de sus a ruinelor se cheama "Qolqas", adica ceva gen depozite/hambare/beciuri/frigidere. Din nou casute, cu multe ferestre, si cu niste trepte extrem de inguste si abrupte printre ele. Fara sa ne fie prea clar ce-i cu ele, de ce sunt qolqas, si cu alte intrebari existentiale in minte, am spus "Pa, Choquequirao!" ca sa ne continuam drumul spre Machu Picchu.

Chelu urca iar la pista de elicoptere sa faca poze

Spice, Irina, si ruinele din varf

Harta pentru ce ne asteapta, incropita dupa vreo 2 povesti din 2007

English Español